Cele mai populare 15 tipuri de brânză din lume cu imagini!

Dacă oamenii nu ar ști să facă brânză, nu ne-am fi bucurat astăzi de pizza, paste și multe alte feluri de mâncare! Brânza este unul dintre cele mai populare și mai vechi alimente cunoscute omenirii. De fapt, nu există o înregistrare adecvată a originilor sau datei invenției! Singura parte faptică pe care o cunoaștem este că brânza este o descoperire accidentală care a dus la introducerea diferitelor tipuri de brânzeturi pe care le savurăm în era modernă.

Fie că este vorba de Mozzarella cu fir sau de brânza albastră exotică, adăugarea unui pic de brânză poate face ca orice fel de mâncare să aibă un gust bun pentru a linge degetele! Citiți împreună pentru a cunoaște istoria brânzeturilor, clasificările și numeroasele soiuri de brânză cu imagini.

Ce este Cheese?

Brânza se face din lapte prin separarea cașului solid de lichidul din zer. Procesul implică adăugarea unei substanțe acide precum suc de lămâie sau cheag în lapte pentru a-l coagula. Brânzetorii îndepărtează apoi substanța semisolidă din lichid și o trimit pentru procesare ulterioară. În timp ce soiurile de brânză proaspătă precum paneer folosesc oțet sau tei, brânzeturile mai tari și mai vechi folosesc cheag pentru a infuza mai multe bacterii aromatice.

Istoria brânzeturilor:

Primul caz documentat cunoscut de fabricare a brânzeturilor datează din 8000 î.Hr. când laptele s-a transformat „accidental” în caș și zer datorită depozitării sale în organe animale umflate. Experții consideră că cheagul prezent în stomacul animalului ar fi putut declanșa procesul de coagulare. Până în secolul al VIII-lea î.e.n., brânza era un aliment de bază pentru romanii și grecii antici care au avut un proces meticulos de fabricare a brânzeturilor.

Treptat, brânzeturile tradiționale au dat loc brânzeturilor industriale, produse în serie, pentru a satisface cererea tot mai mare pentru acest aliment. Astăzi, peste 1000 de tipuri diferite de brânză sunt produse în întreaga lume, cu variante și arome mai noi care se adaugă în fiecare zi.

Clasificarea brânzeturilor cu exemple:

Clasificarea brânzeturilor se poate întâmpla pe baza mai multor parametri precum lungimea fermentației, textura, sursa de lapte, țara de origine etc. Modul normal de clasificare este după textură, care este gradul de fermitate al unei brânzeturi..

Așadar, să analizăm acum cele 6 categorii de bază de brânză, pe baza texturii:

• Brânză proaspătă:

Aceste brânzeturi se fac prin acidificarea laptelui în loc de adăugarea cheagului. Nu există adaos de conservanți și nici fermentat, nici îmbătrânit. Prin urmare, aceste brânzeturi au o perioadă de valabilitate redusă și sunt destul de moi.

Exemple: Mascarpone, Ricotta, Cremă de brânză, Paneer etc..

• Brânză moale:

Brânzeturile moi sunt brânzeturi coapte cu care sunt lăsate să se maturizeze mai puțin de o lună. Brânza are o textură moale, satinată, datorită conținutului ridicat de umiditate din ele. Acestea nu sunt potrivite pentru gătit și se mănâncă cel mai bine cu pâine sau biscuiți. În funcție de caracteristicile coajei, brânzeturile moi se prezintă în două soiuri – brânzeturile moi coapte la suprafață, în care coaja este acoperită cu o matriță albă și brânzeturile moi coapte, care sunt maturate pe interior.

Exemple: Brie, Munster, Camembert, Coulommiers etc..

• Brânză semi-fermă:

Acestea sunt brânzeturi nefierte care sunt supuse procesului de presare. Au o textură densă cu culoare galben pal. Au un gust blând și un conținut bun de umiditate, ceea ce contribuie la catifelare.

Exemple: Cheddar, Gouda, Monterey Jack etc.

• Brânză fermă:

Acestea sunt brânzeturi fierte și presate, care au o formă mai compactă și o textură fermă. Procesul lung de îmbătrânire adaugă o aromă ascuțită brânzeturilor, împreună cu „ochii” din interior. Aceste brânzeturi sunt ideale pentru gustări sau topiri pe pâine prăjită.

Exemple: Romano, Emmenthal, Jarlsberg etc..

• Branza tare:

Aceste brânzeturi sunt ambalate ferm și lăsate la maturitate luni și uneori chiar ani. Brânzeturile tari sunt ideale pentru răcire și au o aromă robustă.

Exemple: Grana Padano, parmezan, Pecorino etc..

• Brânză cu venă albastră:

Aceste brânzeturi sunt injectate cu un tip de mucegai albastru-verde cu ajutorul acelor lungi. Procesul de fermentare începe în interiorul brânzei și se deplasează spre exterior, rezultând o aromă ascuțită, piperată. Brânzeturile au o textură sfărâmată cu vene albăstrui în interiorul corpului.

Exemple: Gorgonzola, Danish Blue, Stilton, Roquefort etc..

• Branza procesata:

Aceste brânzeturi sunt re-topite în factori și combinate cu diferite arome, aditivi, culori, îndulcitori etc. Au o textură moale și răspândibilă.

Exemple: Tartă de brânză

15 tipuri diferite de brânză cu imagini:

Să analizăm acum caracteristicile celor mai populare 15 soiuri de brânză:

1. Brânză Brie:

Brânza Brie își ia numele dintr-o regiune franceză numită „Brie”, locul de origine. Acest tip de brânză moale, făcută din lapte de vacă, cu un timp de îmbătrânire de 5 până la 6 săptămâni. Are o culoare palidă, cu o textură sfărâmătoare în interior și o matriță albă pe coajă. Procesul de preparare a Brie implică adăugarea cheagului în laptele crud și încălzirea acestuia. Solidele sunt apoi turnate în forme și injectate cu brânză. Cu cât procesul de îmbătrânire este mai lung, cu atât este mai puternică aroma! Unele soiuri Brie sunt afumate la temperaturi scăzute pentru a spori aroma.

• Tara de origine – Brie, Franța
• Textură – Foarte coapte
• Forța de aromă – Moale și ușor nuci
• Cel mai bine servit ca – Brânză integrală, ușor topită pe biscuiți și nuci
• Total calorii – 334
• Grăsime totală – 28gms (la 100gms porție)

2. Brânză Mozzarella:

Mozzarella este unul dintre cele mai populare tipuri de brânză moale din lume. Acest soi de brânză cu lapte de bivolă își are originile în Italia și este de obicei alb. În funcție de dieta animalului, brânza poate deveni ușor galbenă, ceea ce nu afectează calitatea aromei. Pentru o prospețime optimă, trebuie să păstrați Mozzarella cu umiditate ridicată în saramură (până la o săptămână). Brânza sigilată cu vid, cu umiditate scăzută, are o durată de valabilitate mai mare de până la 6 luni. La topire, Mozzarella devine strânsă și elastică, făcându-l ideal pentru feluri de mâncare precum pizza, lasagna.

• Tara de origine – Italia
• Textură – Semi-moale
• Forța de aromă – Bland cu gust ușor acru
• Cel mai bine servit ca – Raw, topit, la grătar și gătit
• Total calorii – 280
• Grăsime totală – 17gms (la 100gms servire)

3. Brânză Cheddar:

Brânza Cheddar este un tip de brânză tare cu gust ascuțit și înțepător datorită prezenței peptidelor (proteinelor). Culoarea poate varia de la alb murdar la portocaliu, în funcție de adăugarea de coloranți. Această brânză se obține prin adăugarea de cheag în laptele de vacă și separarea solidelor. Următorul pas, numit „Cheddaring”, implică frământarea cașului cu sare și apoi tăierea, rotirea și stivuirea blocurilor. Durata fermentației determină culoarea și aroma cheddarului, care poate scădea de obicei între 6 luni și 2 ani.

• Tara de origine – Somerset, Regatul Unit
• Textură – Foarte greu
• Forța de aromă – Ascuțit, înțepător
• Cel mai bine servit ca – Ras, topit sau crud
• Total calorii – 420
• Grăsime totală – 33 g (pe 100 g de porție)

4. Brânză Emmental:

Cunoscută popular ca „Brânză elvețiană”, brânza Emmental este un tip de brânză moale gălbuie cu găuri. Aceste găuri sunt rezultatul unor bule de dioxid de carbon produse de bacterii din brânză. În epoca modernă, dimensiunea și numărul găurilor determină calitatea brânzei. Fabricarea brânzeturilor Emmental de rasă pură presupunea utilizarea numai a ingredientelor naturale, fără spațiu pentru conservanți. Există trei subtipuri de Emmental, pe baza profilelor de vârstă – Clasic (în vârstă de 4 luni), Rezervă (în vârstă de 8 luni) și Premier Cru (în vârstă de 14 luni +). Cu cât îmbătrânirea este mai lungă, cu atât este mai mare prețul!

• Tara de origine – Emmental, Elveția
• Textură – Mediu greu
• Forța de aromă – Ușor, savuros
• Cel mai bine servit ca – Platou de brânză cu fructe, Topit
• Total calorii – 380
• Grăsime totală – 28 gms (la 100gms servire)

5. Brânză Gouda:

Brânza Gouda își are originea în orașul Gouda, Olanda și este unul dintre cele mai vechi și cele mai populare tipuri de brânză din lume. Este o brânză semi-dură până la tare, făcută din lapte de vacă dulce, plin de grăsimi. Interesant este că Gouda se referă mai degrabă la procesul de preparare decât la numele real al brânzei. Cașul este „spălat” pentru a aduce dulceață și o aromă ușoară de fructe. Cu cât lungimea fermentației este mai mare, cu atât brânza devine mai fructuoasă. Coaja de brânză Gouda poate veni în multe culori pe portocaliu, roșu etc., în funcție de cantitatea de agent de colorare prezentă în ea..

• Tara de origine – Gouda, Olanda
• Textură – Semi-greu până la greu
• Forța de aromă – Ușor până la puternic dulce, fructat și nuci
• Cel mai bine servit ca – Fructe de brânză sau împerecheate cu vin
• Total calorii – 350 de calorii
• Grăsime totală – 27 g (la 100 g de porție)

6. Parmigiano-Reggiano (parmezan):

Parmezan, denumirea comună pentru Parmigiano-Reggiano, este unul dintre cele mai populare brânzeturi italiene. Are un gust sărat, fructat și de nucă, care adaugă o aromă excepțională oricărui fel de mâncare. Parmezanul se face din lapte de vacă degresat prin adăugarea de cheag și descompunerea cașului în bucăți mai mici. Aceste boabe sunt compactate și plasate în forme, lăsându-le să se scufunde în rezervoare de saramură timp de aproximativ 20 de zile. Parmezanul este un tip de brânză tare, cu un timp de maturare minim de 12 luni și maxim de 2-3 ani.

• Tara de origine – Lombardia, Italia
• Textură -Greu
• Forța de aromă – Ușor până la robust sărat, fructat și nuci
• Cel mai bine servit ca – Ras peste paste si supe
• Total calorii – 431 de calorii
• Grăsime totală – 29 g (pe 100 g de porție)

7. Brânză Feta:

Brânza Feta este un tip de brânză moale, albă, făcută din lapte de oaie sau de capră. Are o textură destul de sfărâmicioasă și are un gust sărat. Procesul de preparare a Feta implică adăugarea de cheag în lapte și scurgerea zerului într-o cârpă. Cașul este sărat uscat și lăsat să îmbătrânească într-o soluție de saramură. Feta se vinde de obicei ca blocuri mari sau ca pachete sigilate cu soluție de saramură. Datorită conținutului ridicat de apă, Feta are un procent scăzut de grăsimi, dar pe partea inversă conține cantități mari de sodiu.

• Tara de origine – Grecia
• Textură – Moale
• Forța de aromă – Ușor până la ascuțit (în funcție de varietate)
• Cel mai bine servit ca – Fărâmițate peste salate, fierte sau la grătar
• Total calorii – 264 de calorii
• Grăsime totală – 21 g (pe 100 g de porție)

8. Brânză Mascarpone:

Brânza Mascarpone este un tip cremos de brânză albă, care este un ingredient de bază în multe deserturi. Brânza are un gust dulce cu o textură mătăsoasă datorită conținutului ridicat de grăsimi. Procesul de preparare presupune adăugarea acidului în smântână (în loc de lapte) pentru a separa solidele. Cașul este gătit la temperaturi scăzute pentru a obține o consistență cremoasă și untă. Deoarece este o brânză proaspătă, Mascarpone are o durată de valabilitate redusă de doar o săptămână. Brânza funcționează bine atât pentru mâncăruri dulci, cât și sărate, cum ar fi brânzeturi, paste etc..

• Tara de origine – Italia
• Textură – Foarte cremos
• Forța de aromă – Dulce și ușoară
• Cel mai bine servit ca – Pâine întinsă, coacere, înghețare, îngroșător de supă
• Total calorii – 442 de calorii
• Grăsime totală – 47 g (pe 100 g de porție)

9. Brânză albastră:

Brânza albastră este una dintre cele mai puturoase brânzeturi din lume! În ciuda gustului său mirositor și înțepător, brânza albastră este destul de scumpă și apreciată de cunoscătorii brânzeturilor. Mirosul provine din adăugarea de bacterii, cum ar fi lenjeria Brevibacterium, care este, de asemenea, responsabilă pentru provocarea picioarelor puturoase la oameni. Aspectul unic al acestui tip de brânză este prezența venelor albastre care se formează datorită mucegaiului Penicillium.

Printre cele 5 soiuri de brânză albastră, Gorgonzola, Stilton și Roquefort sunt destul de populare!

• Tara de origine – Franța
• Textură – Moale și cremoasă
• Forța de aromă – Puturos, ascuțit sau înțepător
• Cel mai bine servit ca – Raw, întins sau topit
• Total calorii – 442 de calorii
• Grăsime totală – 47 g (pe 100 g de porție)

10. Brânză de vaci:

Brânza de vaci este un tip de brânză proaspătă care are o textură moale și sfărâmicioasă. Principala diferență între brânza de vaci tradițională și cea de gătit este procesul de presare. Brânza de vaci păstrează caș liber și are un aspect granulat. Datorită profilului său cu conținut scăzut de calorii, brânza de vaci se încadrează în categoria brânză „sănătoasă” și este destul de populară pentru cei care urmăresc greutatea. Brânza nu suferă niciun proces de îmbătrânire și are un gust acru ușor. Este, de asemenea, o brânză sigură pentru femeile însărcinate și care alăptează.

• Tara de origine – Europa
• Textură – Moale și sfărâmicios
• Forța de aromă – Ușor, acru
• Cel mai bine servit ca – Înlocuiește crema, maiaua sau topită pe pâine prăjită
• Total calorii – 98 de calorii
• Grăsime totală – 4,3 grame (la 100gg portie)

11. Brânză Ricotta:

Ricotta este un tip de brânză moale până la semi-moale care își are originea în Italia. Sensul literal al lui Ricotta este „recooked”. Brânzătorii folosesc restul de zer adăugând lapte integral, încălzindu-l și coagulând cu puțin acid. Cașul devine mai solid și cremos, aproape până la o consistență răspândibilă. Există două variante de brânză Ricotta – proaspătă și îmbătrânită. Aroma depinde de tehnici precum fumatul, sărarea, coacerea sau fermentarea suplimentară. Brânza Ricotta funcționează bine pentru a face prăjituri de brânză, prăjituri și paste umplute.

• Tara de origine – Italia
• Textură – Moale până la semi-moale (în funcție de îmbătrânire)
• Forța de aromă – Ușor până la ascuțit
• Cel mai bine servit ca – Bătut, îngroșător de sos și ferm la cuptor
• Total calorii – 174 de calorii
• Grăsime totală – 13 g (pe 100 g de porție)

12. Camembert:

Camembert este un tip de brânză moale, coaptă la suprafață. Procesul de preparare a acestei brânzeturi implică adăugarea de bacterii mezofile în plus față de cheag pentru a coagula laptele. Cașul intră apoi în matrițe Camembert și se întoarce la fiecare câteva ore pentru a scurge zerul. Odată ce brânza se solidifică, suprafața primește o pulverizare bună de mucegai Penicillium Camemberti pentru a obține o mucegai alb pe exterior. În ceea ce privește gustul, Camembert este acru, aroma fiind pe partea mai ascuțită.

• Tara de origine – Franța
• Textură – Foarte coapte
• Forța de aromă – Ascuțit
• Cel mai bine servit ca – Felii pe biscuiti si paine
• Total calorii – 299 de calorii
• Grăsime totală – 24 g (pentru fiecare porție de 100 g)

13. Pecorino Romano:

Pecorino Romano este un tip de brânză tare cu origini în Italia, iar traducerea literală a numelui este „brânză de oaie a Romei”. Din punct de vedere al texturii și al aspectului, Pecorino are o asemănare mare cu parmezanul. Cu toate acestea, este destul de ascuțit, sărat și picant în comparație cu parmezanul care este pe partea mai blândă. Pecorino este puțin scump datorită utilizării laptelui de oaie în loc de vaci și a unui proces care permite doar ingrediente naturale. Fereastra de îmbătrânire a Pecorino poate varia între 5 și 8 luni.

• Tara de origine – Italia
• Textură – Greu
• Forța de aromă – Ascuțit
• Cel mai bine servit ca – Ras pe supe, paste, salate
• Total calorii – 393 de calorii
• Grăsime totală – 32 g (pe 100 g de porție)

14. Brânză Havarti:

Havarti este un tip de brânză semi-moale făcută din lapte de vacă. Are un gust ușor dulce și untos, cu găuri în interior care seamănă cu brânza elvețiană. Havarti este vândut sub formă de blocuri sau sub formă de felii pătrate pre-tăiate, făcându-l un soi de brânză ideal pentru sandvișurile reci. Brânza Havarti modernă vine cu adăugarea multor agenți aromatizanți, cum ar fi busuiocul, ardeiul iute, usturoiul și chiar fructele, cum ar fi fructele de pădure. Are cel mai bun gust în formă naturală, crudă, fără a fi nevoie de niciun proces de gătit.

• Tara de origine – Danemarca
• Textură – Semi-moale
• Forța de aromă – Acid ușor
• Cel mai bine servit ca – Felii în Sandvișuri sau așa cum este
• Total calorii – 371 de calorii
• Grăsime totală – 30 g (pe 100 g de porție)

15. Brânză Monterey Jack:

Monterey Jack este un popular soi de brânză americană cunoscut pentru aroma sa dulce și blândă. Brânza primește numele de la inventatorul său, Monterey Jack. Cunoscut și sub numele de Jack’s Cheese, Monterey vine în trei variante: Dry Jack, Pepper Jack și Blend Cheese. Dry Jack este un soi îmbătrânit cu o textură dură, în timp ce Pepper Jack este aromatizat cu ardei, ardei iute și ierburi. Brânza amestecată combină Monterey cu Colby pentru a crea un efect marmorat de nuanțe albe și galbene.

• Tara de origine – America
• Textură – Semi-greu
• Forța de aromă – Ușor și dulce
• Cel mai bine servit ca – Felii sau cu biscuiti
• Total calorii – 373 de calorii
• Grăsime totală – 30 g (pe 100 g de porție)

Fapte interesante despre brânză:

Iată câteva fapte amuzante despre Brânză:

1. Regina Victoria (1837-1901) a primit o roată mare de brânză Cheddar drept cadou de nuntă, indicând cât de prețioasă era brânza în acele vremuri.
2. În America, unele soiuri de brânză, cum ar fi Brie de Meux, Epoisses, Mimolette etc., sunt incluse în lista „brânzeturilor ilegale” datorită nivelului ridicat de bacterii din acesta.
3. „Turophile” este un termen dat persoanelor care iubesc brânza.
4. 4 iulie este declarată Ziua Națională a Brânzeturilor în Statele Unite.
5. Danemarca este cel mai mare consumator de brânză din lume, cu 28,1 kg de persoană.
6. O brânză sârbească numită Pule este una dintre cele mai scumpe brânzeturi din lume, care se face cu lapte de măgar.

Acestea sunt unele dintre cele mai populare tipuri de brânzeturi din lume. Data viitoare când mergi la un supermarket, încearcă să probezi câteva dintre aceste soiuri și să vezi pe care îl iubești cel mai bine. Dacă aveți modalități speciale de a savura aceste brânzeturi exotice, anunțați-ne! Vom încerca și noi!

DISCLAIMER: Informațiile publicate în acest articol au doar scop informativ și educativ și nu constituie sfaturi legale sau de altă natură profesionale pe această temă.